n8n vs Make în 2026: prețurile reale, unitatea de facturare și când merită migrarea

Când un client îmi cere automatizări, prima întrebare nu e „ce facem", ci „pe ce platformă o facem". Iar de aici începe discuția n8n vs Make, care în 2026 arată complet diferit față de acum doi ani.

Până în 2024 răspunsul era simplu. Make, fostul Integromat, avea interfața cea mai prietenoasă, cele mai multe integrări și un preț acceptabil pentru orice firmă mică. n8n era varianta pentru cei confortabili într-un terminal.

Între timp s-a schimbat ceva important, și nu e ce scrie în majoritatea comparațiilor de pe net. Diferența reală nu mai e la număr de integrări. E la felul în care fiecare platformă îți numără consumul, pentru că acolo se face factura.

Am rulat ambele în paralel, pe clienți reali, timp de 4 luni. Mai jos e ce am învățat, cu prețurile verificate în iulie 2026 direct pe paginile celor două platforme.

Tot atunci am testat și ce e dincolo de amândouă, automatizarea scrisă direct în cod. Am scris despre asta în studiile de caz, inclusiv despre un agent autonom care crește singur un cont pe Reddit.

Foto: Pavel Danilyuk pe Pexels

Diferența reală în n8n vs Make: credite față de execuții

Make numără fiecare modul care procesează date, n8n numără o singură execuție pentru întregul workflow. Asta e toată discuția, restul sunt detalii. Dacă flow-ul tău are 12 pași, la Make plătești de 12 ori la fiecare rulare, la n8n plătești o dată.

Din 27 august 2025, Make a înlocuit „operațiunile" cu „creditele" ca unitate de facturare, cu o conversie unu la unu pentru modulele obișnuite. Termenul s-a schimbat, mecanica nu. Dacă trimiți 5 emailuri, consumi 5 credite. Modulele de trigger fac excepție și contează ca un singur credit, oricâte pachete de date returnează.

n8n definește lucrurile invers, în grila oficială de prețuri: o execuție e o rulare a întregului workflow, indiferent câți pași are și câte date procesează.

Hai să punem cifre pe același proces. Un flow tipic de lead: primești formularul, cauți contactul în CRM, îl creezi dacă lipsește, adaugi un rând în Sheets, trimiți un email intern, un WhatsApp clientului și o notificare pe Slack. Cu filtre și mapări, ajungi la 12 module.

Atenție la coloana Make. Pagina oficială publică un singur preț, cel al primei trepte: „Price for 10k credits/mo", adică 9 USD pe lună la facturare anuală. Treptele de deasupra, până la plafonul de 300.000 de credite, se aleg dintr-un slider și costă progresiv mai mult, așa că în tabel am lăsat doar treapta de care ai nevoie.

Socoteala asta strică toate comparațiile rapide de pe net. Make e mai ieftin doar la volume mici, sub câteva mii de rulări pe lună și cu flow-uri scurte, cât acoperă prima treaptă de 10.000 de credite. Peste pragul ăsta urci pe trepte tot mai scumpe și distanța dintre cele două se topește. Avantajul n8n apare la flow-uri cu mulți pași, unde plătești o singură execuție pentru douăsprezece module, și la self-hosting, unde volumul nu mai intră în factură.

Important: dacă vezi un tabel care compară Make și n8n direct la „10.000 operațiuni pe lună", ignoră-l. Sunt două unități care nu măsoară același lucru. Numără întâi modulele din flow-ul tău, apoi înmulțește.

Prețuri n8n vs Make în 2026, verificate

Make pornește de la un plan gratuit permanent și urcă la 9, 16 și 29 USD pe lună la facturare anuală, prețuri valabile pentru prima treaptă, cea de 10.000 de credite. n8n Cloud pornește de la 20 EUR și sare la 50 EUR pentru 10.000 de execuții. Varianta gratuită la n8n există doar dacă îl instalezi singur pe un server.

Pe pagina Make nu apare nicio cifră pentru facturarea lunară, doar mențiunea că plata anuală economisește 15% sau mai mult. Nu pun o deducție în locul unui preț. La n8n ambele variante sunt publicate.

Două lucruri de reținut, pentru că le vezi greșit în aproape toate articolele românești.

Primul: n8n Cloud nu mai are plan gratuit permanent în 2026, are doar trial. Gratuitatea la n8n vine exclusiv din self-hosting, adică din munca ta. Ironia e că Make e cel cu plan gratuit fără limită de timp, iar pagina de prețuri confirmă cele 1.000 de credite pe lună.

Al doilea: din 6 noiembrie 2025, Make a plafonat planul Core la 300.000 de credite pe lună și a scumpit cu 25% creditele suplimentare cumpărate manual față de cele incluse în plan. Dacă îți depășești constant pachetul, nu cumpăra credite la bucată, treci pe planul următor.

Când aleg Make pentru un client

Aleg Make când clientul nu vrea infrastructură proprie, când flow-urile sunt scurte și când vreau ca omul să poată modifica singur ceva peste șase luni, fără să mă sune. E cloud, e plug and play, iar debugging-ul e vizual. Concret, merg pe Make în patru situații:

• Clientul nu vrea server propriu. Nu are cine să-l administreze.
• Nevoile sunt simple. Conectează formularul cu Mailchimp și Sheets, fără logică ramificată.
• Clientul vrea să dezvolte singur mai târziu. Make e mult mai prietenos pentru cineva netehnic.
• Integrarea exotică există deja nativ. Pipedrive, Notion cu opțiuni avansate, Airtable cu sintaxă complexă.

Exemplu real: pentru un cabinet stomatologic am făcut în Make un flow care preia rezervări din formularul WordPress, le trimite în Google Calendar, în baza de date Airtable, și trimite SMS de confirmare. 3 ore de muncă, costă clientului 9 USD pe lună.

Am scris separat despre 5 procese pe care le poți automatiza cu AI azi și despre cum conectezi formularul de pe site la WhatsApp, email și CRM.

Când aleg n8n

Aleg n8n când volumul e mare, când logica are multe ramuri, când datele nu au voie să iasă din firmă și când clientul are un sistem intern fără API public. Plus când vreau să scriu cod direct între pași.

Exemplu real: pentru o agenție de marketing cu 30 de clienți am construit în n8n un sistem care preia date din Google Ads și Meta Ads, le combină per client, generează rapoarte săptămânale și le trimite pe Slack și pe email.

Volum mare, logică complexă, peste 200.000 de rulări de modul pe lună în perioada în care am testat, adică peste 200.000 de credite dacă l-aș fi ținut în Make. Acolo m-ar fi costat clientul peste 200 USD pe lună. În n8n costă serverul de la Hetzner, 5 EUR pe lună. Grila Make s-a schimbat între timp, deci refă calculul cu prețurile de azi.

Argumentul cu datele nu e teoretic. O firmă de contabilitate care trimite date personale printr-un cloud străin are de răspuns la întrebări incomode, subiect detaliat în articolul despre ce spune GDPR despre datele clienților trecute prin servicii cloud. n8n pe un VPS din Germania înseamnă date care nu pleacă de pe serverul tău.

Cât costă de fapt n8n self-hosted

Chiria serverului e partea mică. Un VPS decent costă în jur de 5 EUR pe lună, dar în producție mai ai nevoie de bază de date separată, backup, certificat și ore de mentenanță. Costul real e chiria plus timpul tău, iar timpul tău nu e gratis.

SQLite pare tentant pentru că vine implicit, dar blochează la scriere și încetinește webhook-urile simultane. Pentru producție treci pe PostgreSQL din prima zi.

Mai e o capcană pe care o descoperi abia la upgrade. n8n 2.0 e o versiune de întărire, nu de funcții noi: task runners activate implicit, nodul Code fără acces la variabilele de mediu, nodurile ExecuteCommand și LocalFileTrigger dezactivate implicit. Dacă ai workflow-uri care se bazau pe oricare dintre astea, se opresc după actualizare.

Și încă ceva: self-hosted gratis nu înseamnă toate funcțiile gratis. Source control pe Git, environments, projects și SSO rămân în spatele planurilor Business și Enterprise. Pe Community ai export și import manual de JSON, atât.

Foto: ThisIsEngineering pe Pexels

n8n e open source? Ce ai voie să vinzi clienților

Nu, n8n nu e open source în sensul OSI. E fair-code, publicat sub Sustainable Use License. Poți folosi și modifica software-ul pentru scopuri interne de business sau personale, iar redistribuirea e permisă doar gratuit și necomercial. Pentru un antreprenor, întrebarea practică nu e juridică, e comercială:

• Ai voie să construiești workflow-uri pentru clienți și să facturezi munca și consultanța.
• Ai voie să instalezi n8n pe serverul clientului tău și să-l lași acolo.
• Nu ai voie să găzduiești tu n8n și să taxezi clienții pentru acces la instanță.
• Nu ai voie să faci white-label și să vinzi n8n ca produsul tău.

E exact linia care separă un consultant de un furnizor de SaaS. Dacă planul tău era să pornești un „n8n ca serviciu" pentru zece firme, licența îți spune nu.

Cum migrezi de pe Make pe n8n fără să refaci tot

Migrarea începe cu exportul blueprint-ului din Make: intri în scenariu, apeși cele trei puncte din bara de jos, alegi Export Blueprint și primești un JSON. Vestea proastă e că JSON-ul nu se importă direct în n8n. Trebuie tradus, manual sau cu un model AI care îți face schița.

Ce se traduce ușor: apelurile HTTP, webhook-urile, scheduler-ul, filtrele simple, mapările de câmpuri. Ce se rescrie manual: Iterator și Array Aggregator cu formule, care de obicei ajung într-un singur nod Code, plus error handler-ele.

Pașii pe care îi urmez la fiecare migrare:

1. Export blueprint din Make, ca să am structura scrisă undeva.
2. Recreez credențialele în n8n. Nu se transferă, sunt criptate în contul vechi.
3. Reconstruiesc logica nod cu nod, începând cu trigger-ul.
4. Reînregistrez webhook-urile la furnizori, pentru că adresa se schimbă.
5. Rulez ambele sisteme în paralel o săptămână, cu scenariul Make încă pornit.
6. Compar rezultatele zi de zi, apoi opresc Make abia când nu mai apare nicio diferență.

Pasul 5 e cel pe care îl sare toată lumea și e singurul care te salvează. O automatizare care pică silențios e mai rea decât una care nu există, pentru că nimeni nu observă până când clientul întreabă de ce nu a primit nimic. Pune de la început un workflow de eroare care îți trimite alertă pe Slack sau pe email.

Când nu merită nici Make, nici n8n

Uneori răspunsul corect e să nu automatizezi deloc. Dacă procesul nu e definit clar, automatizarea doar face haosul mai rapid. Iar la volume mici, abonamentul costă mai mult decât cele 20 de minute pe care le faci manual. Situațiile în care le spun clienților să nu cumpere nimic:

• Procesul nu e stabil. Se schimbă în fiecare lună. Întâi îl scrii pe hârtie, apoi îl automatizezi.
• Sub câteva sute de rulări pe lună și niciun pas complicat. Faci mai repede manual decât întreții flow-ul.
• Tool-ul pe care îl folosești deja are automatizarea inclusă. Reguli în CRM, workflow în Shopify, automation în HubSpot. Nu plăti a doua oară pentru același lucru.
• Un singur pas repetitiv. Un cron și zece rânduri de cod rezolvă mai ieftin decât orice abonament.
• Procesul are excepții la fiecare rulare. Dacă cineva tot decide manual, automatizezi doar transportul, nu decizia.

Dacă vrei să faci socoteala înainte să plătești ceva, am scris pe larg despre cât costă de fapt să automatizezi un proces.

AI și agenți: unde stau cele două în 2026

Ambele platforme au azi agenți AI nativi, așa că argumentul „la Make trebuie webhook-uri externe ca să chemi un model" nu mai e valabil. Make are aplicație nativă pentru Anthropic Claude, a anunțat Make AI Agents în beta pe 14 aprilie 2025 și a scos generația următoare în februarie 2026, pe care pagina oficială o dă ca disponibilă pe toate planurile. Modelele pe care le poți chema din agent: OpenAI, Claude, Gemini, Mistral și Perplexity.

n8n merge mai departe pe partea de protocol. Are nodul AI Agent, plus suport nativ MCP prin două noduri: MCP Server Trigger, cu care instanța ta devine server MCP și își expune workflow-urile către clienți externi, și MCP Client Tool, cu care agenții tăi se conectează la servere MCP din afară.

Practic: un agent care răspunde la cereri și cheamă câteva aplicații îl faci în ambele. Dacă vrei ca sistemul tău de automatizări să devină el însuși un instrument pe care alți agenți îl pot apela, n8n e singurul care ți-o dă din cutie. Am detaliat cum arată primul workflow autonom pe care merită să îl construiești într-un articol separat.

Tip: dacă nu ai folosit niciodată niciuna, începe cu Make pe planul gratuit. După ce înțelegi pattern-urile, noduri, date care curg, transformări, treci la n8n abia când dai de o limită reală.

Concluzie

Make nu e mort și nu e varianta pentru începători. Rămâne alegerea corectă pentru majoritatea firmelor mici: are plan gratuit permanent, prima treaptă de Core costă 9 USD pe lună pentru 10.000 de credite, iar cineva netehnic poate modifica un scenariu fără să strice nimic.

n8n câștigă când volumul crește, când logica se ramifică sau când datele trebuie să rămână pe serverul tău. Dar prețul afișat de 0 EUR e o iluzie contabilă. Plătești în ore de administrare, în upgrade-uri care sparg workflow-uri și în funcții blocate pe planurile plătite chiar dacă găzduiești singur.

Alegerea se face după trei numere: câte rulări pe lună ai, câți pași are flow-ul și cine îl repară la 3 dimineața când pică. Dacă vrei calculul ăsta pe procesele tale, trimite-mi o cerere. Mă uit peste ce vrei să automatizezi și îți spun pe ce mergi și cât te costă lunar, cu cifre, nu cu păreri.

Citeste mai departe

Dacă ai un cabinet sau un salon și pierzi bani pe programări ratate, începe cu remindere automate care taie no-show-urile. E cel mai rapid câștig pe oricare dintre cele două platforme.