Ce model AI alegi în 2026: ghid de prețuri și capabilități pentru afaceri

Cea mai frecventă greșeală pe care o văd la firmele care încep cu AI nu e că folosesc prea puțin. E că folosesc modelul greșit: cel mai scump model pentru sarcini banale, sau cel mai ieftin pentru sarcini unde calitatea chiar contează.

Diferența nu e mică. Între Haiku 4.5 și Claude Fable 5 e un raport de preț de 10x pe tokenii de intrare și de ieșire. Pe o automatizare care rulează zilnic, alegerea greșită înseamnă sute de euro aruncați pe lună.

Foto: Pavel Danilyuk pe Pexels

Harta completă a modelelor Claude în iunie 2026

După lansarea lui Claude Fable 5 pe 9 iunie, gama arată așa:

Prețurile sunt cele oficiale din API-ul Anthropic. Un token e aproximativ trei sferturi dintr-un cuvânt, deci un milion de tokeni înseamnă cam 700.000 de cuvinte procesate.

Ce înseamnă tokenii pe bani reali

Teoria e una, factura e alta. Hai să luăm un exemplu concret: o automatizare care procesează 1.000 de emailuri pe lună. Fiecare email are în medie 500 de tokeni la intrare (textul emailului plus instrucțiunile) și 200 de tokeni la ieșire (răspunsul sau clasificarea).

Asta înseamnă 0,5 milioane tokeni intrare și 0,2 milioane tokeni ieșire pe lună:

Pe volumul ăsta, toate par accesibile. Dar scalează exemplul la 50.000 de emailuri pe lună, sau la documente de zeci de pagini în loc de emailuri, și diferența dintre 75 $ și 750 $ pe lună devine o decizie de business, nu un detaliu tehnic.

Important: costul real al unei automatizări nu e doar modelul. E modelul plus arhitectura. O automatizare bine gândită folosește modelul ieftin pentru 90% din volum și îl cheamă pe cel scump doar la cazurile grele. Exact așa construiesc automatizările AI pentru clienți.

Arborele de decizie

Regula simplă: pornește de la sarcină, nu de la model.

Ce vrei să automatizezi?
│
├── Volum mare, sarcini simple
│   (clasificare, etichetare, extrageri scurte, filtrare)
│        └──> Haiku 4.5 — ieftin și rapid, perfect pentru volum
│
├── Conținut, rapoarte, chatbot de suport, procesare documente
│        └──> Sonnet 4.6 — alegerea implicită pentru business
│
├── Cod, agenți cu mai mulți pași, analiză complexă
│        └──> Opus 4.8 — când rezultatul trebuie să fie corect
│
└── Proiecte critice, unde o greșeală costă mai mult decât AI-ul
         └──> Fable 5 — vârful actual, la preț de vârf

Foto: Yaroslav Shuraev pe Pexels

Patru scenarii concrete de business

Chatbot de suport pe site. Întrebări frecvente, program, prețuri, status comandă. Volumul e mare, întrebările se repetă, iar răspunsurile au nevoie de acuratețe pe baza de cunoștințe, nu de creativitate. Haiku 4.5, eventual Sonnet 4.6 dacă răspunsurile cer nuanță.

Procesare de documente și rapoarte. Facturi, contracte, oferte primite de la furnizori, rapoarte lunare generate automat din date. Aici Sonnet 4.6 e standardul: suficient de deștept să nu greșească cifrele, suficient de ieftin să ruleze zilnic.

Agent de research sau monitorizare. Un agent AI care urmărește competiția, adună date din mai multe surse și scrie o sinteză săptămânală lucrează în mai mulți pași și ia decizii pe drum. Opus 4.8 e alegerea sănătoasă, pentru că o eroare la pasul 2 se propagă în tot raportul.

Migrare de cod sau proiect critic. Refactorizări mari, audit de securitate, analiză financiară pe care se iau decizii. Aici diferența de 10% în calitate valorează mai mult decât diferența de preț, și e exact terenul pentru care există Fable 5.

Greșelile pe care le văd cel mai des

• Totul pe modelul cel mai scump, din convingerea că mai scump înseamnă automat mai bine. Pentru clasificări simple, Haiku dă aceleași rezultate la a zecea parte din cost.
• Totul pe modelul cel mai ieftin, și apoi dezamăgirea că AI-ul nu e bun de nimic. Sarcina depășea modelul, nu tehnologia.
• Niciun test comparativ. Alegerea se face o dată, la început, după un articol citit pe fugă. Corect e să rulezi aceleași 20 de cazuri reale prin două modele și să compari rezultatele cap la cap.
• Ignorarea ferestrei de context. Haiku are 200K tokeni, restul au 1M. Dacă procesezi documente lungi sau conversații întinse, limita de context decide înaintea prețului.

Tip: notează o lună de zile fiecare sarcină repetitivă care îți consumă peste 15 minute pe zi. Aia e lista ta reală de automatizări, și abia apoi are sens discuția despre modele.

Concluzia

Modelul potrivit nu e o religie, e o decizie de cost și calitate care se revizuiește la fiecare lansare majoră. În iunie 2026, regula practică pentru o afacere mică arată așa: Sonnet 4.6 ca standard, Haiku 4.5 pentru volum, Opus 4.8 pentru agenți și cod, Fable 5 doar acolo unde miza justifică dublul de preț.

Dacă vrei să afli care procese din firma ta merită automatizate și pe ce model, trimite o cerere și îți răspund cu o evaluare concretă, nu cu generalități.