Din 2 august 2026 se aplică regulile de transparență din AI Act. Iată, pe înțelesul unui antreprenor, ce trebuie să etichetezi când folosești AI în marketing și ce riști dacă nu o faci.
Sanda Sorin Catalin
Marketing digital, automatizari si dezvoltare web. Ajut afaceri mici sa creasca online cu strategie, nu cu noroc.
Folosești deja AI în marketing: texte, imagini, poate un chatbot pe site. Din 2 august 2026 intră în vigoare regulile de transparență din Regulamentul european privind inteligența artificiala (AI Act), iar unele dintre ele te privesc direct, chiar dacă tu doar folosești unelte gata făcute, nu construiești AI.
Nu e nevoie să te sperii și nici să angajezi un avocat de la prima citire. E nevoie să înțelegi două-trei reguli simple și să le aplici. Asta facem aici.

Foto: Google DeepMind pe Pexels
AI Act este regulamentul european care stabilește reguli pentru inteligența artificială, în funcție de riscul fiecărei utilizări. Partea care atinge o firmă mică de marketing este cea de transparență: obligația de a fi sincer cu oamenii când conținutul sau interacțiunea implică AI.
Important e că regulile nu cad doar pe cei care construiesc AI, ci și pe cei care îl folosesc. În limbajul regulamentului, tu ești un utilizator profesional, iar unele obligații ți se aplică direct.
De la 2 august 2026. Aceasta este data la care intră în vigoare obligațiile de transparență din articolul 50 al regulamentului, cel care reglementează chatboții, conținutul generat de AI și materialele de tip deepfake.
Merită știut că discuțiile europene din 2026 au adus un pachet de simplificare (numit Digital Omnibus), aflat încă în forma de acord provizoriu la momentul scrierii. El nu amână obligațiile de transparență, ci acordă doar o mică perioadă de tranziție pentru marcarea tehnică a conținutului generat de sistemele deja existente, până în decembrie 2026.
Dacă publici materiale de tip deepfake, adică imagini, video sau audio generate ori modificate cu AI care par reale, trebuie să dezvălui că sunt create artificial. La fel, dacă publici text generat de AI pentru a informa publicul pe teme de interes public, ai obligația de a spune asta, cu excepția cazului în care există un om care verifică și își asumă editorial conținutul.
În practică, pentru marketingul obișnuit, regula de aur e simplă: fii transparent. O reclamă cu un chip generat de AI care pare o persoană reală se etichetează. Un articol scris integral de AI, publicat ca informație, se semnalează.
Retine: obligația de a marca un material ca fiind generat de AI cade pe tine, cel care îl publici, chiar dacă l-ai făcut cu o unealtă a altcuiva. Nu te ascunzi în spatele furnizorului de tool.
Depinde de obligație. Unele cad pe furnizorul uneltei, altele pe tine, cel care o folosește. Iată împărțirea, simplificat:
| Obligație | Cine răspunde în principal |
|---|---|
| Chatbotul anunță că e AI | Furnizorul uneltei de chatbot |
| Conținutul AI marcat tehnic (machine-readable) | Furnizorul uneltei generative |
| Dezvăluirea unui deepfake pe care îl publici | Tu, cel care îl folosește |
| Dezvăluirea unui text AI de interes public | Tu, cel care îl publică |
Concluzia peste tabel, ca să reții esențialul: partea tehnică e treaba uneltelor pe care le folosești, dar sinceritatea față de publicul tău, mai ales la deepfake și la conținut de informare, e responsabilitatea ta directă.

Foto: Google DeepMind pe Pexels
Da, utilizatorul trebuie să știe că vorbește cu un sistem AI, nu cu un om. Obligația de a proiecta chatbotul astfel încât să anunțe asta cade în principal pe furnizorul uneltei, dar tu, ca cel care îl pui pe site, ai tot interesul să te asiguri că mesajul e clar afișat.
E și o chestiune de încredere, nu doar de lege. Un client care descoperă că a fost păcălit să creadă că vorbește cu un om se simte înșelat. Un simplu „Asistent Aia" lângă chat rezolvă și obligația, și percepția. Am explicat diferența dintre un agent AI și un chatbot separat, dacă vrei să înțelegi ce fel de asistent ai de fapt.
Amenzile pentru încălcarea obligațiilor de transparență pot ajunge, conform regulamentului, până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, care valoare e mai mare. Sunt plafoane maxime, gândite pentru cazuri grave, nu amenzi automate pentru o firmă mică. Dar semnalul e clar: transparența nu e opțională.
Important: acest articol îți oferă o orientare generală, nu consultanță juridică. AI Act e complex, iar aplicarea lui în cazul tău concret depinde de detalii. Pentru decizii importante, întreabă un specialist în domeniu.
Fă-ți o listă cu locurile unde folosești AI: reclame cu imagini generate, texte publicate, chatbot pe site. Pentru fiecare, întreabă-te dacă un om ar putea crede că e făcut de o persoană reală. Unde răspunsul e da, adaugă o mențiune simplă și onestă.
Dacă folosești AI serios în marketing sau ai un asistent pe site și vrei să fii sigur că ești în regulă, trimite o cerere. Ne uităm împreună unde folosești AI și ce ai de etichetat, ca să fii transparent fără să strici experiența clientului. Iar dacă abia începi, am scris și ce sunt automatizările AI și cum le folosești corect.
Urmatorul pas
Vrei sa aplicam asta in businessul tau?
Programeaza o discutie de 30 de minute. Analizam situatia ta concreta si iti spun exact ce pasi ai de facut. Gratuit, fara obligatii.
Trimite cerereArticole similare
e-Factura în 2026: termenul de 5 zile, amenzile și ce trebuie să știe o firmă mică
Din 2026 termenul de transmitere s-a schimbat, iar amenzile sunt reale. Iată, pe scurt și fără limbaj de contabil, ce trebuie să faci ca firmă mică sau PFA ca să nu iei amendă.
CitesteBusinessPersonal branding în 2026: de ce contul tău personal vinde mai mult decât pagina firmei
Paginile de business au reach organic aproape zero. Conturile personale ale fondatorilor cresc și convertesc. Nu e o coincidență. E cum funcționează încrederea în 2026.
CitesteBusinessCum poziționezi un business mic să câștige clienții pe care brandurile mari îi pierd
Businessurile mari nu pot fi flexibile, personale sau rapide. Asta e avantajul tău competitiv real. Dar trebuie să îl comunici corect ca să conteze.
Citeste